LEGISLATIE

->   CODUL FISCAL care prevede coda redusa la TVA 5%  

     Cota redusă de 5% se aplică asupra bazei de impozitare pentru livrarea locuințelor ca parte a politicii  sociale, inclusiv a terenului pe care sunt construite. Terenul pe care este construită locuința include și amprenta la sol a locuinței. În sensul prezentului titlu, prin locuinta livrata ca parte a politicii sociale se înțelege:

a) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept cămine de bătrâni și de pensionari;

b) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, destinate a fi utilizate drept case de copii și centre de recuperare și reabilitare pentru minori cu handicap;

c) livrarea de locuințe care au o suprafață utilă de maximum 120 m2, exclusiv anexele gospodărești, a căror valoare, inclusiv a terenului pe care sunt construite, nu depășește suma de 380.000lei,exclusiv taxa pe valoarea adăugată, achiziționate de orice persoană necăsătorită sau familie. Suprafața utilă a locuinței este cea definită prin Legea locuinței nr. 114/1996, republicată, cu modificările și

completările ulterioare. Anexele gospodărești sunt cele definite prin Legea nr. 50/1991 privind autorizarea executării lucrărilor de construcții, republicată, cu modificările și completările  ulterioare. Cota redusă se aplică numai în cazul locuințelor care în momentul vânzării pot fi locuite ca atare și dacă terenul pe care este construită locuința nu depășește suprafața de 250 m2, inclusiv amprenta la sol a locuinței, în cazul caselor de locuit individuale. În cazul imobilelor care au mai mult de două locuințe, cota indiviză a terenului aferent fiecărei locuințe nu poate depăși  suprafața de 250 m2, inclusiv amprenta la sol aferentă fiecărei locuințe. Orice persoană necăsătorită sau familie pot achiziționa o singură locuință cu cota redusă de 5%,respectiv:

           1. în cazul persoanelor necăsătorite, să nu fi deținut și să nu dețină nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%;

           2. în cazul familiilor, soțul sau soția să nu fi deținut și să nu dețină, fiecare sau împreună nicio locuință în proprietate pe care au achiziționat-o cu cota de 5%.

   d) livrarea de clădiri, inclusiv a terenului pe care sunt construite, către primării în vederea atribuirii de către acestea cu chirie subvenționată unor persoane sau familii, a căror situație economică nu le permite accesul la o locuință în proprietate sau închirierea unei locuințe în

condițiile pieței.

(3) Cota aplicabilă este cea în vigoare la data la care intervine faptul generator, cu excepția cazurilor prevăzute la art. 1342 alin. (2), pentru care se aplică cota în vigoare la data exigibilității taxei.

(4) În cazul schimbării cotei se va proceda la regularizare pentru a se aplica cotele în vigoare la data livrării de bunuri sau prestării de servicii, pentru cazurile prevăzute la art. 1342 alin. (2).

(5) Cota aplicabilă pentru importul de bunuri este cota aplicabilă pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun.

(6) Cota aplicabilă pentru achiziții intracomunitare de bunuri este cota aplicată pe teritoriul României pentru livrarea aceluiași bun și care este în vigoare la data la care intervine exigibilitatea taxei.

Norme metodologice:

23. (1) Taxa se determină prin aplicarea cotei standard sau a cotelor reduse asupra bazei de impozitare determinate potrivit legii.

(2) Se aplică procedeul sutei mărite pentru determinarea sumei taxei, respectiv 19 x 100/119 în cazul cotei standard și 9 x 100/109 sau 5 x 100/105 în cazul cotelor reduse, atunci când

prețul de vânzare include și taxa. De regulă, prețul include taxa                                                                                      In aplicarea art.140 alin.(21) lit.c) din codul fiscal ,prin locuinta se intelege constructia alcatuita din una sau mai multe camere de locuit ,cu dependintele ,dotarile si uitlitatile necesare ,care satisface cerintele de locuit ale unei  personae .În aplicarea art. 140 alin. (21) lit. c) din Codul fiscal, prin locuinţă se înţelege construcţia alcătuită din una sau mai multe camere de locuit, cu dependinţele, dotările şi utilităţile necesare, care satisface cerinţele de locuit ale unei persoane sau familii

->  Prima Casa (HG nr 60/ 2009)

     Art. 1

(1) Se aproba programul Prima casa ca program guvernamental care are ca obiectiv facilitarea accesului persoanelor fizice la achizitia unei locuinte prin contractarea de credite.
(2) Beneficiarii programului Prima casa sunt persoane fizice care la data intrarii in vigoare a prezentei ordonante de urgenta nu detin in comun sau individual, impreuna cu sotii lor sau cu alte persoane, in proprietate o locuinta, indiferent de modul in care a fost dobandita, si nici nu au in derulare un credit ipotecar.
(3) Prin derogare de la prevederile Ordonantei de urgenta a Guvernului nr. 64/2007 privind datoria publica, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 109/2008, cu modificarile ulterioare, Ministerul Finantelor Publice este autorizat sa mandateze Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii in vederea emiterii de garantii in numele si in contul statului in favoarea bancilor care acorda credite persoanelor fizice pentru cumpararea unei locuinte in cadrul programului Prima Casa
(4) Contractele prin care Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii acorda garantiile prevazute la alin. (3) constituie titluri executorii.
(5) Plafonul anual al garantiilor care pot fi emise potrivit alin. (3), conditiile de acordare a acestora si de eligibilitate a bancilor si a persoanelor fizice beneficiare ale programului Prima casa, precum si regulile de gestionare a garantiilor se stabilesc prin norme aprobate prin hotarare a Guvernului, in termen de 15 zile de la intrarea in vigoare a prezentei ordonante de urgenta.
(6) Intre Ministerul Finantelor Publice si Fondul National de Garantare a Creditelor pentru Intreprinderile Mici si Mijlocii se incheie o conventie prin care se stabilesc drepturile si obligatiile partilor in derularea programului "Prima casa".
(7) Asupra imobilelor achizitionate in cadrul programului "Prima casa" bancile instituie si reinnoiesc in favoarea statului roman, reprezentat de Ministerul Finantelor Publice, un drept de ipoteca de rangul I pe toata durata contractului de creditare, cu interdictia de vanzare a locuintei pe o perioada de 5 ani.
(8) Creantele rezultate din garantiile acordate si platite institutiilor de credit in cadrul programului "Prima casa" sunt creante bugetare a caror recuperare prin executare silita se efectueaza de Agentia Nationala de Administrare Fiscala, conform procedurii reglementate de Ordonanta Guvernului nr. 92/2003 privind Codul de procedura fiscala, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare.
(9) Valorificarea bunului care face obiectul contractului de garantie, in cadrul procedurii de executare silita prevazute la alin. (8), se efectueaza de catre organele competente ale Agentiei Nationale de Administrare Fiscala.
(10) Sumele incasate potrivit alin. (9) sunt venituri ale bugetului de stat.
(11) In titlul executoriu prevazut la alin. (4) suma de plata va fi inscrisa in moneda nationala.

     Art. 2

Dispozitiile art. 154 alin. (4) din Ordonanta Guvernului nr. 92/2003, republicata, cu modificarile si completarile ulterioare, sunt aplicabile si in cazurile in care executarea silita se face pentru stingerea creantelor datorate bugetului de stat rezultate din executarea garantiilor emise in numele si in contul statului in favoarea bancilor care acorda credite persoanelor fizice pentru cumpararea unei locuinte in cadrul programului "Prima casa".

     Art. 3

In cuprinsul Legii nr. 346/2004 privind stimularea infiintarii si dezvoltarii intreprinderilor mici si mijlocii, publicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 681 din 29 iulie 2004, cu modificarile si completarile ulterioare, denumirea Agentia Nationala pentru Intreprinderi Mici si Mijlocii si Cooperatie se inlocuieste cu denumirea Ministerul Intreprinderilor Mici si Mijlocii, Comertului si Mediului de Afaceri.
 

->  Vanzarea locuintelor (Legea 85/1992)

     Art. 1. Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vinzarea de locuinte construite din fondurile statului catre populatie si ale prezentei legi.
Sint exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele ale caror suprafete depasesc normele maxime prevazute in actele normative in baza carora s-au executat locuinte din fondurile statului si locuintele de lux executate pe baza de proiecte unicat.
De asemenea, sint exceptate locuintele de protocol, care servesc demnitarilor drept locuinte de serviciu pe durata exercitarii functiei.
Art. 2. Constructiile de locuinte finantate din fondurile statului, in curs de executie si nerepartizate nominal pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu pot fi terminate si vindute in conditiile reglementarilor in vigoare, pot fi vindute pe apartamente, pe paliere, pe scari, pe tronsoane de cladiri sau in intregime, prin licitatie publica.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 locuintele in curs de executie care trec, prin protocol, fara plata, in patrimoniul Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne si Serviciului Roman de Informatii. Aceste locuinte sint supuse regimului de locuinte de serviciu prevazut la art. 1 alin. 3.
Licitatiile se organizeaza de consiliile locale.
Locuintele prevazute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au incheiat antecontracte sau contracte de vinzare-cumparare pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se pot cumpara de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai contractelor de vinzare-cumparare, fara licitatie la valoarea lucrarilor executate de unitatea proprietara, in conditiile art. 1.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste de catre unitatile proprietare, tinind seama de stadiul fizic de executie, la care se adauga si cheltuielile aferente de proiectare. Din pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidenta si vinzare, unitatile beneficiaza de un comision de pina la 1%.
Art. 3. Spatiile destinate activitatilor de comert si de prestari de servicii, de mica industrie si oricaror alte activitati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de executie si aflate in proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau ale consiliilor locale, pot fi vindute la licitatie publica, in conditiile art. 2.
La oferte egale beneficiaza de prioritate la adjudecarea prin licitatie a spatiilor prevazute la alin. 1 persoanele fizice si juridice care au incheiat conventii sau alte documente echivalente cu regiile autonome proprietare sau cu consiliile locale, pentru inchirierea respectivelor spatii, daca, in baza unei autorizatii de constructie eliberate potrivit legii, aceste persoane au efectuat cheltuieli pentru executarea de lucrari de constructii sau instalatii in vederea finalizarii acestor spatii.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste in conditiile prevazute la art. 2 alin. 5.
Spatiile prevazute la alin. 1, aflate in proprietatea societatilor comerciale, sint considerate active si se pot vinde potrivit legii.
Art. 4. Garajele construite din fondurile statului sau din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere.
Pretul de vinzare al acestor spatii se stabileste in conditiile art. 2 alin. 5 si se achita integral la perfectarea contractului de vinzare-cumparare.
Art. 5. Persoanele fizice sau juridice care au dobindit dreptul de proprietate asupra unor constructii in curs de executie sint obligate sa obtina, potrivit legii, autorizatia pentru continuarea lucrarilor si sa asigure executarea acestora in conditiile si la termenele prevazute in autorizatie.
Art. 6. Locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de inchiriere sau pentru care nu au fost emise ordine de repartitie, precum si cele care au ca titular de contract de inchiriere o persoana juridica pot fi vindute prin licitatie publica organizata de consiliile locale sau agentii economici care detin spatiile respective. La stabilirea pretului de la care incepe licitatia sint aplicabile dispozitiile art. 2 alin. 5.
Se excepteaza de la vinzarea prin licitatie publica locuintele realizate din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care au ca titular al contractului de inchiriere o persoana juridica cu scop nelucrativ care utilizeaza spatiul exclusiv in scopul pentru care i-a fost inchiriat.
Art. 7. Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decit locuintele de interventie, vor fi vindute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sint angajatii unitatilor proprietare.
Evaluarea si vinzarea locuintelor prevazute la alin. 1, conform Decretului-lege nr. 61/1990 si prezentei legi, se fac de catre unitatile proprietare sau de catre unitatile specializate in vinzarea locuintelor, pe baza de contract de prestari de servicii cu un comision de 1% calculat la pretul de vinzare.
Prin locuinte de interventie se inteleg locuintele situate in incinta unitatilor economice sau bugetare de stat, cit si cele legate nemijlocit de indeplinirea atributiilor de serviciu ale persoanelor care le ocupa.
Art. 8. Constructiile prevazute in art. 7, in curs de executie si nerepartizate nominal pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi vindute cu aprobarea organelor de conducere ale persoanelor juridice care le au in proprietate, in conditiile art. 2.
Art. 9. Sumele incasate din vinzarea locuintelor, potrivit art. 6, 7 si 8, vor fi utilizate cu prioritate pentru restituirea eventualelor credite contractate pentru executarea locuintelor.
Diferentele ramase dupa rambursarea creditelor prevazute in alin. 1 si plata dobinzilor vor fi utilizate ca resurse pentru finantarea investitiilor, pentru finalizarea constructiilor de locuinte in curs de executie, care vor ramine si in viitor in proprietatea unitatilor economice si bugetare de stat.
In cazul in care dobinzile anuale la creditele aferente locuintelor construite din fondurile unitatilor economice, vindute potrivit art. 7, nu pot fi acoperite integral din sumele obtinute potrivit alin. 1, diferentele se acopera din incasarile la bugetul de stat potrivit art. 12, in limita fondurilor aprobate anual prin legea bugetului de stat.
Art. 10. In cazul in care intr-o cladire sint mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie, o data cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobindeste si dreptul de proprietate pe cote-parti de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decit in comun.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata locuinta si spatiul cu alta destinatie.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobindeste si asupra terenului aferent cladirii, asa cum a fost el determinat prin autorizatia de construire. Valoarea acestei cote se include in pret.
Pentru persoanele care dobindesc locuinte in blocuri, in conditiile art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7 din prezenta lege, atribuirea terenului se face in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobindi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania vor primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente pe toata durata existentei cladirii.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote, proportional cu suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie.
Art. 11. In cazul vinzarii locuintelor prevazute in art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7, cu plata in rate a pretului, la incheierea contractului se va achita un avans minim de 10% din pretul locuintei.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuintei se vor esalona pe o perioada de maximum 25 de ani, cu o dobinda anuala de 4%.
Nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta locuinta proprietate personala.
Familiile care detin mai multe locuinte cu chirie pot cumpara, in conditiile prezentei legi si ale Decretului-lege nr. 61/1990, la alegere, doar una dintre ele.
Art. 12. Avansul se incaseaza de catre unitatile vinzatoare o data cu incheierea contractului, iar ratele lunare, inclusiv dobinzile aferente, se vor achita astfel:
a) de catre salariati, prin retinerea pe statul de plata la chenzina a doua;
b) de catre pensionari, prin retineri din pensie;
c) de catre alte categorii de cumparatori, prin achitarea la ghiseele C.E.C., in contul prevazut in contract.
Sumele incasate din avans si din ratele lunare ale pretului pentru locuintele construite din fondurile statului vor fi repartizate astfel: 50% la bugetul de stat si 50% la bugetul local.
Sumele rezultate din incasarea dobinzii, in cazul locuintelor construite din fondurile statului, se varsa la bugetul de stat, dupa retinerea, de catre unitatile proprietare sau vinzatoare, a cheltuielilor pentru urmarirea si tinerea evidentei ratelor, care se vor incadra intr-o cota de o patrime din dobinda prevazuta la art. 11 alin. 2.
Art. 13. Pentru tinerii in virsta de pina la 30 de ani, titulari de contract de inchiriere sau de repartitie, incheiat sau, dupa caz, emisa pina la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobinda va fi de 2%.
Art. 14. De prevederile art. 13 beneficiaza si persoanele prevazute la art. 10 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si persoanele prevazute la art. 6, 7 si 8 din Legea nr. 42/1990 pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, precum si ranitilor din timpul Revolutiei din decembrie l989.
Art. 15. Prevederile art. 11 se aplica la contractele cu plata in rate a pretului, care se vor incheia cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitarii la termenele stabilite a ratelor lunare din pretul locuintei, cumparatorul va plati o dobinda de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vinzatoare va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea detinatorului, in conditiile legii.
Pina la achitarea integrala a pretului, locuinta dobindita in conditiile prezentei legi nu poate fi instrainata sau restructurata fara autorizarea prealabila a unitatii vinzatoare. Unitatea vinzatoare isi garanteaza plata prin inscrierea ipotecii asupra locuintei, in conditiile legii.
Art. 16. Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completeaza cu preturile de vinzare ale locuintelor cu confort redus, prevazute in anexa ce face parte integranta din prezenta lege.
Art. 17. Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot fi cumparate numai de persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane juridice care au sediul in Romania.
Art. 18. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba normele tehnice de evaluare, precum si conditiile in care se vor organiza licitatiile prevazute la art. 2, 3 si 6.
Art. 19. Contractele de vinzare-cumparare ale locuintelor care nu au fost construite din fondurile statului, ci au fost trecute in aceasta proprietate, cele de vinzare-cumparare ale locuintelor de serviciu apartinind societatilor comerciale si regiilor autonome, care contravin prevederilor prezentei legi, precum si orice alt contract incheiat cu incalcarea dispozitiilor Decretului-lege nr. 61/1990 sint lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor judecatoresti pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare. Din sumele ce se restituie cumparatorilor se va retine chiria aferenta perioadei de la contractare si pina la restituire. Sumele restituite nu sint purtatoare de dobinzi si nici nu se actualizeaza.
Art. 20. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 4 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Nivelul dobinzilor la imprumuturile contractate in baza Decretului-lege nr. 61/1990 ramine cel prevazut in acel act normativ.
Art. 1. Locuintele construite din fondurile statului pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 privind vanzarea de locuinte construite din fondurile statului catre polulatie si ale prezentei legi.
Sunt exceptate de la prevederile alin. 1 locuintele care depasesc suprafetele maxime prevazute in actele normative in baza carora s-au executat locuintele din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice si bugetare de stat, precum si cele care prezinta, la data vanzarii, finisaje superioare echivalente unor lucrari de arta sau ornamentale deosebite sau care beneficiaza de dotari speciale cum ar fi: piscina, sauna, sera, crama, bar-vinoteca, camera frigorifica sau altele asemenea.
De asemenea, sunt exceptate locuintele de protocol care au servit sau servesc demnitarilor sau altor persoane alese sau numite in functii drept locuinte pe durata exercitarii functiei, chiar daca acestea sunt scoase ulterior din evidenta locuintelor de protocol.
Art. 2. Constructiile de locuinte finantate din fondurile statului,in curs de executie si nerepartizate nominal pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, care nu pot fi terminate si vandute in conditiile reglementarilor in vigoare, pot fi vandute pe apartamente, pe paliere, pe scari, pe tronsoane de cladiri sau in intregime, prin licitatie publica.
Fac exceptie de la prevederile alin. 1 locuintele in curs de executie care trec, prin protocol, fara plata, in patrimoniul Parlamentului Romaniei, Ministerului Apararii Nationale, Ministerului de Interne, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Protectie si Paza, Ministerului Justitiei Directia generala a penitenciarelor, precum si cele pe care acestea le construiesc prin planuri proprii de investitii sau le achizitioneaza folosind alocatii bugetare care se asigura in acest scop. Aceste locuinte sunt supuse regimului locuintelor prevazute la art. 1 alin. 3.
Licitatiile se organizeaza de consiliile locale.
Locuinte prevazute la alin. 1, repartizate ori pentru care s-au incheiat antecontracte sau contracte de vanzare-cumparare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se pot cumpara de beneficiarii actului de repartitie sau de titularii antecontractelor ori ai contractelor de vanzare-cumparare, fara licitatie, la valoarea lucrarilor executate de unitatea proprietara, in conditiile art. 1.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste de catre unitatile proprietare, tinand seama de stadiul fizic de executie, la care se adauga si cheltuielile aferente de proiectare. Din pretul obtinut la licitatie, pentru acoperirea cheltuielilor de evidenta si vanzare, unitatile beneficiaza de un comision de pana la 1%.
Art. 3. Spatiile destinate activitatilor de comert si de prestari de servicii, de mica industrie si oricaror alte activitati similare, situate in constructiile de locuinte in curs de executie si aflate in proprietatea regiilor autonome specializate in administrarea locuintelor sau ale consiliilor locale, pot fi vandute la licitatie publica, in conditiile art. 2.
La oferte egale beneficiaza de proprietate la adjudecarea prin licitatie a spatiilor prevazute la alin. 1 persoanele fizice si juridice care au incheiat conventii sau alte documente echivalente cu regiile autonome proprietare sau cu consiliile locale, pentru inchirierea respectivelor spatii, daca, in baza unei autorizatii de constructie eliberate potrivit legii, aceste persoane au efectuat cheltuieli pentru executarea de lucrari de constructii sau instalatii in vederea finalizarii acestor spatii.
Pretul de la care incepe licitatia se stabileste in conditiile prevazute la art. 2 alin. 5.
Spatiile prevazute la alin. 1, aflate in proprietatea societatilor comerciale, sunt considerate active si se pot vinde potrivit legii.
Art. 4. Garajele construite din fondurile statului sau din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat pot fi cumparate de titularii contractelor de inchiriere, fara licitatie.
Pretul de vanzare al acestor spatii se stabileste la valoarea de circulatie de la data vanzarii.
Art. 5. Persoanele fizice sau juridice care au dobandit dreptul de proprietate asupra unor constructii in curs de executie sunt obligate sa obtina, potrivit legii, autorizatia pentru continuarea lucrarilor si sa asigure executarea acestora in conditiile si la termenele prevazute in autorizatie.
Art. 6. Locuintele construite din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care nu fac obiectul unui contract de inchiriere sau pentru care nu au fost emise ordine de repartitie, precum si cele care au ca titular de contract de inchiriere o persoana juridica pot fi vandute prin licitatie publica organizata de consiliile locale sau agentii economici care detin spatiile respective. La stabilirea pretului de la care incepe licitatia sunt aplicabile dispozitiile art. 2 alin. 5.
Se excepteaza de la vanzarea prin licitatie publica locuintele realizate din fondurile statului si din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, care au ca titular al contractului de inchiriere o persoana juridica cu scop nelucrativ care utilizeaza spatiul exclusiv in scopul pentru care i-a fost inchiriat.
Art.7. Locuintele construite din fondurile unitatilor economice sau bugetare de stat, pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, altele decat locuintele de interventie, vor fi vandute titularilor contractelor de inchiriere, la cererea acestora, cu plata integrala sau in rate a pretului, in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi.
De asemenea, vor fi vandute la cerere, in conditiile prevederilor alin. 1 si cu respectarea dispozitiilor art. 1 alin. 3, titularilor de contracte de inchiriere si locuintele care inainte de 6 martie 1945 au apartinut institutiilor de stat, regiilor autonome si societatilor cu capital de stat care si-au incetat existenta dupa aceasta data sau, dupa caz, au devenit, prin reorganizare, unitati economice sau bugetare de stat.
Evaluarea si vanzarea locuintelor prevazute la alin. 1 si 2 si la art 1 alin. 1, pentru care nu s-au incheiat contracte de vanzare-cumparare pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, se vor face in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi, completate cu prevederile referitoare la coeficientii de uzura din Decretul nr. 93/1977, la un pret indexat in functie de cresterea salariului minim brut pe tara la data cumpararii, fata de cel existent la data intrarii in vigoare a Legii nr. 85/1992.
Art. 1 alin. 2 se aplica in mod corespunzator.
Beneficiaza de prevederile alin. 1 si chiriasii care nu sunt angajatii unitatilor proprietare.
Locuintele de interventie, in sensul prezentei legi, sunt cele destinate cazarii personalului unitatilor economice sau bugetare care, prin contractul de munca, indeplineste activitati sau functii ce necesita prezenta, permanenta sau in caz de urgenta, in cadrul unitatilor.
Aceste locuinte nu se vand.
Unitatile economice sau bugetare pot sa detina si sa construiasca din fonduri proprii locuinte de serviciu, destinate inchirierii salariatilor acestora, cu contract de inchiriere accesoriu la contractul de munca. Modul de administrare si eventuala instrainare a acestor locuinte se vor stabili de consiliile de administratie, respectiv de conducerile unitatilor.
Locuintele de serviciu din mediul rural, destinate personalului medical, didactic, altor specialisti sau personalului Ministerului de Interne, nu se vand.
Art. 8. Constructiile prevazute in art. 7, in curs de executie si nerepartizate nominal pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, pot fi vandute cu aprobarea organelor de conducere ale persoanelor juridice care le au in proprietate, in conditiile art. 2.
Art. 9. Sumele incasate din vanzarea locuintelor, potrivit art. 6, 7 si 8, vor fi utilizate cu prioritate pentru restituirea eventualelor credite contractate pentru executarea locuintelor.
Diferentele ramase dupa rambursarea creditelor prevazute in alin. 1 si plata dobanzilor vor fi utilizate ca resurse pentru finantarea investitiilor, pentru finalizarea constructiilor de locuinte in curs de executie, care vor ramane si in viitor in proprietatea unitatilor economice si bugetare de stat.
Art. 10. In cazul in care intr-o cladire sunt mai multe locuinte si spatii cu alta destinatie, o data cu dreptul de proprietate asupra acestora se dobandeste si dreptul de proprietate pe cote-parti de constructii si instalatii, precum si asupra dotarilor care, prin natura lor, nu se pot folosi decat in comun.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobandeste indiferent de tronsonul, scara sau etajul la care este situata locuinta si spatiul cu alta destinatie.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1 se dobandeste si asupra terenului aferent cladirii, asa cum a fost determinat prin autorizatia de construire sau fisele tehnice de masuratori ale terenului aferent cladirii.
Pentru persoanele care dobandesc locuintele in conditiile Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi, atribuirea terenului se face in conditiile art. 35 alin. 2 din Legea nr. 18/1991.
Persoanele care nu pot dobandi dreptul de proprietate asupra terenurilor in Romania vor primi, sub forma de concesiune, cotele de terenuri aferente, pe toata durata existentei cladirii.
Dreptul de proprietate prevazut la alin. 1, 3 si 4 se determina pe cote, proportional cu suprafata construita a locuintelor si a spatiilor cu alta destinatie.
Art. 11. In cazul vanzarii locuintelor prevazute in art. 1, art. 2 alin. 4 si art. 7, cu plata in rate a pretului la incheierea contractului se va achita un avans minim de 10% din pretul locuintei.
Ratele lunare pentru achitarea contravalorii locuintei se vor esalona pe o perioada de maximum 25 de ani, cu o dobanda anuala de 4%.
Nu pot cumpara locuinte cu plata pretului in rate persoanele care, in familia lor, au alta locuinta proprietate personala.
Familia in intelesul reglementat prin dispozitiile art. 15 alin. 2 din Legea nr. 5/1973, care detine mai multe locuinte cu chirie, poate cumpara, in conditiile prezentei legi si ale Decretului-lege nr. 61/1990, doar o singura locuinta.
Art. 12. Avansul se incaseaza de catre unitatile vanzatoare o data cu incheierea contractului, iar ratele lunare, inclusiv dobanzile aferente, se vor achita astfel:
a) de catre salariati, prin retinerea pe statul de plata la chenzina a doua;
b) de catre pensionari, prin retineri din pensie;
c) de catre alte categorii de cumparatori, prin achitarea la ghiseele C.E.C., in contul prevazut in contract.
Sumele incasate din avans si din ratele lunare ale pretului pentru locuintele construite din fondurile statului se varsa integral la bugetele municipiilor, oraselor sau comunelor in care se afla situate locuintele respective.
Sumele obtinute din vanzarea la licitatie a constructiilor finantate din fondurile statului, prevazute la art. 2 alin. 1, art. 3 alin. 1 si art. 6 alin. 1, se retin in afara bugetelor locale, la nivelul autoritatilor publice locale pe a caror raza teritoriala se afla constructiile respective, pentru a fi utilizate numai pentru finalizarea celorlalte locuinte aflate in diferite stadii de executie si pentru care se continua finantarea din fondurile statului. In situatia in care nu mai exista locuinte in curs de executie in unitatea administrativ-teritoriala, sumele respective se vor varsa conform alin. 2.
Sumele rezultate din incasarea dobanzii, in cazul locuintelor construite din fondurile statului, se varsa la bugetul de stat, dupa retinerea, de catre unitatile proprietare sau vanzatoare, a cheltuielilor pentru urmarirea si tinerea evidentei ratelor, care se vor incadra intr-o cota de o patrime din dobanda prevazuta la art. 11 alin. 2.
Art. 13. Pentru tinerii in varsta de pana la 30 de ani, titulari de contract de inchiriere sau de repartitie, incheiat sau, dupa caz, emisa pana la data intrarii in vigoare a prezentei legi, dobanda va fi de 2%.
Art. 14. De prevederile art. 13 beneficiaza si persoanele prevazute la art. 10 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si persoanele prevazute la art. 6, 7 si 8 din Legea nr. 42/1990 *) pentru cinstirea memoriei eroilor-martiri si acordarea unor drepturi urmasilor acestora, precum si ranitilor din timpul Revolutiei din decembrie 1989.
*) Legea nr. 42/1990 a fost republicata in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea I, nr. 204 din 21 august 1992.
Art. 15. Prevederile art. 11 se aplica la contractele cu plata in rate a pretului, care se vor incheia cu incepere de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
In cazul neachitarii la termenele stabilite a ratelor lunare din pretul locuintei, cumparatorul va plati o dobanda de 8% pe an asupra acestor rate.
In caz de neplata a 6 rate scadente de catre cumparatorul locuintei, unitatea vanzatoare va putea cere executarea silita asupra locuintei si evacuarea detinatorului, in conditiile legii.
Pana la achitarea integrala a pretului, locuinta dobandita in conditiile prezentei legi nu poate fi instrainata sau restructurata fara autorizarea prealabila a unitatii vanzatoare. Unitatea vanzatoare isi garanteaza incasarea pretului prin inscrierea ipotecii asupra locuintei, operatiune care este scutita de taxa de timbru.
Art. 16. Anexa nr. 1 la Decretul-lege nr. 61/1990 se completeaza cu preturile de vanzare ale locuintelor cu confort redus, prevazute in anexa, care face parte integranta din prezenta lege.
Art. 17. Locuintele si constructiile prevazute de prezenta lege pot fi cumparate numai de persoane fizice cu cetatenie romana sau de persoane juridice care au sediul in Romania.
Art. 18. In termen de 30 de zile de la intrarea in vigoare a prezentei legi, Guvernul va aproba normele tehnice de evaluare, precum si conditiile in care se vor organiza licitatiile prevazute la art. 2, 3 si 6.
Art. 19. Contractele de vanzare-cumparare incheiate cu incalcarea dispozitiilor Decretului-lege nr. 61/1990 si ale prezentei legi sunt lovite de nulitate absoluta.
Nulitatea poate fi invocata de orice persoana si pe orice cale.
Prefectii vor organiza depistarea acestor cazuri si sesizarea instantelor judecatoresti pentru constatarea nulitatii si restabilirea situatiei anterioare. Din sumele ce se restituie cumparatorilor se va retine chiria aferenta perioadei de la contractare si pana la restituire.
Sumele restituite nu sunt purtatoare de dobanzi si nici nu se actualizeaza.
Art. 20. Pe data intrarii in vigoare a prezentei legi se abroga art. 4 din Decretul-lege nr. 61/1990, precum si orice alte dispozitii contrare.
Nivelul dobanzilor la imprumuturile contractate in baza Decretului-lege nr. 61/1990 ramane cel prevazut in acel act normativ.
 

->   Legea "Fondului Funciar"(Legea 18/1991)

     ART. 1
Terenurile de orice fel, indiferent de destinatie, de titlul pe baza caruia sint detinute sau de domeniul public ori privat din care fac parte, constituie fondul funciar al Romaniei.

     Art. 2. In functie de destinatie, terenurile sint:
a) terenuri cu destinatie agricola si anume: terenuri agricole productive - arabile, viile, livezile, pepinierele viticole, pomicole, plantatiile de hamei si duzi, pasunile, finetele, serele, solariile, rasadnitele si altele asemenea -, cele cu vegetatie forestiera daca nu fac parte din amenajamentele silvice, pasuni impadurite, cele ocupate cu constructii si instalatii agrozootehnice, amenajari piscicole si de imbunatatiri funciare, drumurile tehnologice si de exploatare agricola, platforme si spatii de depozitare care servesc nevoilor productiei agricole si terenuri neproductive care pot fi amenajate si folosite pentru productia agricola;
b) terenuri cu destinatie forestiera si anume: terenurile impadurite sau cele care servesc nevoile de cultura, productie ori administrare silvica, terenurile destinate impaduririlor si cele neproductive - stincarii, abrupturi, bolovanisuri, ripe, ravene, torenti - daca sint cuprinse in amenajamentele silvice;
c) terenuri aflate permanent sub ape si anume: albiile minore ale cursurilor de apa, cuvetele lacurilor la nivelurile maxime de retentie, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale;
d) terenuri din intravilan, aferente localitatilor urbane si rurale pe care sint amplasate constructiile, alte amenajari ale localitatilor, inclusiv terenurile agricole si forestiere;
e) terenuri cu destinatii speciale cum sint cele folosite pentru transporturile rutiere, feroviare, navale si aeriene, cu constructiile si instalatiile aferente, constructii si instalatii hidrotehnice, termice, de transport al energiei electrice si gazelor naturale, de telecomunicatii, pentru exploatarile miniere si petroliere, cariere si halde de orice fel, pentru nevoile de aparare, plajele, rezervatiile, monumentele naturii, ansamblurile si siturile arheologice si istorice si altele asemenea.
     Art. 3. In sensul prezentei legi, prin detinatori de terenuri se inteleg titularii dreptului de proprietate, ai altor drepturi reale asupra acestora sau cei care, potrivit legii civile, au calitatea de posesori ori detinatori precari.
     Art. 4. Terenurile pot face obiectul dreptului de proprietate privata sau al altor drepturi reale, avind ca titulari persoane fizice sau juridice, ori pot apartine domeniului public sau domeniului privat.
Domeniul public poate fi de interes national, caz in care proprietatea asupra sa, in regim de drept public, apartine statului, sau de interes local, caz in care proprietatea, de asemenea, in regim de drept public, apartine comunelor, oraselor, municipiilor sau judetelor.
Administrarea domeniului de interes public national se face de catre organele prevazute de lege, iar administrarea domeniului public de interes local se face de catre primarii sau, dupa caz, de catre prefecturi.
Terenurile din domeniul public sint cele afectate unei utilitati publice.
     Art. 5. Apartin domeniului public terenurile pe care sint amplasate constructii de interes public, piete, cai de comunicatii, retele stradale si parcuri publice, porturi si aeroporturi, terenurile cu destinatie forestiera, albiile riurilor si fluviilor, cuvetele lacurilor de interes public, fundul apelor maritime interioare si al marii teritoriale, tarmurile Marii Negre, inclusiv plajele, terenurile pentru rezervatii naturale si parcuri nationale, monumentele, ansamblurile si siturile arheologice si istorice, monumentele naturii, terenurile pentru nevoile apararii sau pentru alte folosinte care, potrivit legii, sint de domeniul public ori care, prin natura lor, sint de uz sau interes public.
Terenurile care fac parte din domeniul public sint scoase din circuitul civil, daca prin lege nu se prevede altfel. Dreptul de proprietate asupra lor este imprescriptibil.
     Art. 6. Domeniul privat al statului si respectiv al comunelor, oraselor, municipiilor si judetelor este alcatuit din terenuri - altele decit cele prevazute la art. 5 - aflate sau intrate in proprietatea lor prin caile si modurile prevazute de lege. El este supus dispozitiilor de drept comun, daca prin lege nu se prevede altfel.
     Art. 7. Fondul funciar si, in mod corespunzator, dreptul de proprietate si celelalte drepturi reale trebuie inregistrate in documentele de evidenta funciara si de publicitate imobiliara prevazute de lege.

     Art. 8. Stabilirea dreptului de proprietate privata asupra terenurilor care se gasesc in patrimoniul cooperativelor agricole de productie se face in conditiile prezentei legi, prin reconstituirea dreptului de proprietate sau constituirea acestui drept.
De prevederile legii beneficiaza membrii cooperatori care au adus pamint in cooperativa sau carora li s-a preluat in orice mod teren de catre aceasta, precum si, in conditiile legii civile, mostenitorii acestora, membrii cooperatori care nu au adus pamint in cooperativa si alte persoane anume stabilite.
Stabilirea dreptului de proprietate se face, la cerere, prin eliberarea unui titlu de proprietate in limita unei suprafete minime de 0,5 ha pentru fiecare persoana indreptatita, potrivit prezentei legi, si de maximum 10 ha de familie, in echivalent arabil.
Prin familie se inteleg sotii si copii necasatoriti, daca gospodaresc impreuna cu parintii lor.
     Art. 9. Persoanelor carora li se reconstituie sau li se constituie dreptul de proprietate in conditiile prezentei legi nu li se pot atribui in proprietate mai mult de 10 ha de familie, in echivalent arabil, chiar daca reconstituirea sau constituirea dreptului de proprietate se face in mai multe localitati.
Persoanele prevazute la alin. 1 vor anexa la cerere o declaratie pe propria raspundere din care sa rezulte suprafetele de teren pe care le au sau pe care sint indreptatite sa le primeasca in conditiile prezentei legi.
     Art. 10. Suprafata adusa in cooperativa este cea care rezulta din: evidentele cooperativei, cererile de inscriere, registrele agricole de la data intrarii in cooperativa, actele de proprietate si cartea funciara sau, in lipsa acestora, din orice alte probe, inclusiv declaratii de martori.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica in mod corespunzator si in ceea ce priveste suprafetele preluate de cooperative fie in baza unor legi speciale, fie fara nici un titlu sau in orice alt mod.
Stabilirea dreptului de proprietate se face la cerere, pe baza situatiei terenurilor detinute de cooperativa la 1 ianuarie 1990, inscrisa in sistemul de evidenta a cadastrului funciar general sau a registrului agricol, corectata cu instrainarile legal efectuate de catre cooperativa pina la data intrarii in vigoare a legii.
Cererea de stabilire a dreptului de proprietate se introduce si se inregistreaza la primarie in termen de 30 de zile de la data intrarii in vigoare a prezentei legi.
Stabilirea dreptului de proprietate se va incheia in termen de cel mult 90 de zile de la publicarea prezentei legi.
     Art. 11. In scopul stabilirii dreptului de proprietate prin reconstituirea sau constituirea acestuia, atribuirii efective a terenurilor celor indreptatiti si eliberarii titlurilor de proprietate, in fiecare comuna, oras sau municipiu, se constituie, prin decizia prefecturii, o comisie condusa de primar.
Comisiile comunale, orasenesti sau municipale vor functiona sub indrumarea unei comisii judetene, numita prin decizia prefecturii si condusa de prefect.
Procedura de constituire si modul de functionare a comisiilor, precum si modelul si modul de atribuire a noilor titluri de proprietate, se vor stabili prin hotarire a Guvernului in termen de 15 zile de la data publicarii prezentei legi. Din comisii vor face parte cetateni desemnati de obste din toate categoriile indreptatite, specialisti si functionari publici. In comunele constituite din mai multe sate, cetatenii vor fi desemnati proportional cu ponderea numerica a locuitorilor din fiecare sat.
Comisia judeteana este competenta sa solutioneze contestatiile si sa valideze sau sa invalideze masurile stabilite de comisiile subordonate.
Impotriva hotaririi comisiei judetene, cel nemultumit poate face plingere la judecatoria in raza careia este situat terenul, in termen de 30 de zile de la data la care a luat cunostinta de solutia data de comisia judeteana.
Plingerea suspenda executarea.
Judecatoria va da termen in cunostinta celui care depune plingerea si va putea cere comisiei judetene sa desemneze un membru al sau pentru a se prezenta, la termenul fixat pentru judecata, spre a da explicatii.
Controlul judecatoresc se limiteaza exclusiv la aplicarea corecta a dispozitiilor imperative din prezenta lege cu privire la dreptul de a obtine titlul de proprietate, la intinderea suprafetei de teren ce se cuvine si, daca este cazul, la exactitatea reducerii acestei suprafete, potrivit legii.
Instanta va judeca plingerea in complet de doi judecatori.
Hotarirea judecatoriei este definitiva. In baza hotaririi judecatoresti, comisia judeteana care a emis titlul il va modifica, inlocui sau desfiinta, dupa caz.
    Art. 12. Calitatea de mostenitor se stabileste pe baza certificatului de mostenitor sau a hotaririi judecatoresti definitive ori, in lipsa acestora, prin orice probe din care rezulta acceptarea mostenirii.
Mostenitorii care nu-si pot dovedi aceasta calitate, intrucit terenurile nu s-au gasit in circuitul civil, sint socotiti repusi de drept in termenul de acceptare cu privire la cota ce li se cuvine din terenurile ce au apartinut autorului lor. Ei sint considerati ca au acceptat mostenirea prin cererea pe care o fac comisiei.
Titlul de proprietate se emite cu privire la suprafata de teren determinata pe numele tuturor mostenitorilor, urmind ca ei sa procedeze potrivit dreptului comun.
     Art. 13. Terenurile cooperativelor agricole de productie situate in extravilanul localitatilor devin proprietatea cooperatorilor sau, dupa caz, a mostenitorilor acestora, corespunzator suprafetelor aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
Atribuirea efectiva a terenurilor se face, in zona colinara, de regula, pe vechile amplasamente, iar in zonele de cimpie, pe sole stabilite de comisie si nu neaparat pe vechile amplasamente ale proprietatii, in cadrul perimetrelor actuale ale cooperativelor.
In cazul in care intre suprafata de teren a cooperativei agricole de productie, rezultata prin insumarea suprafetelor de teren aduse de cooperatori sau preluate in orice alt mod de cooperativa, si suprafata de teren actuala au intervenit modificari atit in ce priveste suprafata totala, cit si pe categorii de folosinta, stabilirea proprietatii cooperatorilor sau mostenitorilor acestora se face prin reducerea unei cote proportionale rezultate din scaderea suprafetelor legal folosite in alte scopuri din suprafata totala initiala si proportional cu categoriile de folosinta agricola existente. Nu vor fi afectati detinatorii de suprafete care au proprietati mai mici de 1 ha.
Suprafetele ocupate de plantatii pomicole, viticole, sere, helestee, amenajari piscicole, pepiniere, constructii administrative si agrozootehnice, precum si cele necesare bazei furajere aferente capacitatilor de productie zootehnice existente in cooperative, pot reprezenta, pe baza optiunii proprietarilor, aport la constituirea unor forme de asociere de tip privat, cu sau fara personalitate juridica.
     Art. 14. Membrii cooperatori care, dupa caz, au parasit cooperativa, nu au muncit in cooperativa sau nu locuiesc in localitatea respectiva, precum si mostenitorii acestora pot primi terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice mod in patrimoniul cooperativei.
Dispozitiile alineatului precedent se aplica si persoanelor ale caror terenuri au trecut, cu sau fara titlu, in patrimoniul cooperativei, fara ca ele sa fi dobindit calitatea de cooperatori, precum si, dupa caz, mostenitorilor acestora.
De prevederile alin. 2 beneficiaza si persoanele detinatoare ale titlurilor de Cavaler al Ordinului 'Mihai Viteazul' si 'Mihai Viteazul cu spade' si mostenitorii lor, care au optat si li s-a atribuit la data improprietaririi teren arabil si care nu au in proprietate alte terenuri, cu exceptia celor care l-au instrainat.
Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
Se vor atribui, la cerere, persoanelor care si-au pierdut total sau partial capacitatea de munca si mostenitorilor celor care au decedat - ca urmare a participarii la lupta pentru victoria Revolutiei din decembrie 1989 - in proprietate, terenuri in suprafata de 10.000 mp. in echivalent arabil. Pentru terenurile atribuite acesti beneficiari nu datoreaza taxe sau impozite.
     Art. 15. In cazurile in care in perimetrul unor cooperative agricole de productie au fost comasate si terenuri agricole ale unor proprietari particulari, iar acestia nu au preluat in compensatie alte terenuri, la cererea lor sau a mostenitorilor, ei vor fi repusi in proprietate si li se vor restitui suprafetele in cota echivalenta, in cadrul unor sole stabilite de comisie.
Dispozitiile art. 13 alin. 2 si 3 se aplica in mod corespunzator.
     Art. 16. In localitatile cu cetateni romani, apartinind minoritatii germane sau in care locuiesc persoane care au fost deportate sau stramutate, deposedate de terenuri prin acte normative intervenite dupa anul 1944, se vor atribui in proprietate, la cerere, cu prioritate acestora sau mostenitorilor, suprafete de teren din rezerva aflata la dispozitia comisiilor, sau se va proceda conform art. 36.
La atribuire, se va avea in vedere suprafata de teren pe care acestia au avut-o in proprietate, fara a se depasi 10 ha de familie, in echivalent arabil.
     Art. 17. Terenurile din extravilan aduse sau preluate in orice alt mod in patrimoniul cooperativei de la cooperatori sau alte persoane care au decedat si nu au mostenitori, precum si terenurile pentru care nu s-au formulat cereri de restituire ramin la dispozitia comisiei.
Toate terenurile cooperativei care nu sint atribuite conform art. 13-16, precum si terenurile extravilane proprietatea statului aflate in folosinta cooperativei, ramin, de asemenea, la dispozitia comisiei, urmind a fi atribuite altor persoane indreptatite, potrivit prevederilor prezentei legi.
Terenurile neatribuite, ramase la dispozitia comisiei, trec in domeniul privat al statului, urmind a fi puse la dispozitia celor care doresc sa intemeieze sau sa dezvolte exploatatii agricole, prin inchiriere, concesiune sau vinzare, in conditiile legii.
Persoanelor prevazute la alin. 3 li se pot atribui, in 1991, fara plata, terenurile intrate in domeniul privat al statului, conform prevederilor legii.
In vederea administrarii acestor terenuri se va infiinta, prin lege, Agentia pentru Dezvoltare si Amenajare Rurala.
Pina la preluarea in administrare de catre agentie, terenurile vor fi administrate de primarii.
     Art. 18. Membrilor cooperatori activi care nu au adus teren in cooperativa sau au adus teren mai putin de 5.000 mp, precum si celor care, neavind calitatea de cooperatori, au lucrat in orice mod ca angajati in ultimii 3 ani in cooperativa sau asociatii cooperatiste, li se pot atribui in proprietate loturi din terenurile prevazute la art. 17, daca sint stabiliti sau urmeaza sa se stabileasca in localitate si nu detin teren in proprietate in alte localitati. Suprafata atribuita in proprietate se va determina tinind seama de suprafata terenurilor, numarul solicitantilor si suprafata atribuita celor care au adus pamint in cooperativa.
Prevederile alin. 1 se aplica si persoanelor care au fost deportate si nu beneficiaza de dispozitiile art. 13-15.
Se pot atribui, la cerere, in folosinta agricola, pina la 5.000 mp in echivalent arabil, de familie, personalului de specialitate din serviciile publice comunale, in perioada cit lucreaza in localitate, daca nu au teren in localitate, ei sau membrii familiei din care fac parte. Dreptul de proprietate asupra acestor terenuri apartine comunei, orasului sau municipiului, dupa caz.
La plecarea din localitate persoanele mentionate la alin. 3 au dreptul la despagubiri pentru investitiile facute, cu consimtamintul prealabil al proprietarului si daca sint utile pe suprafata atribuita.
     Art. 19. In situatia in care in unele cooperative agricole nu mai ramine teren disponibil pentru a se atribui suprafata minima prevazuta la art. 8, precum si pentru persoanele prevazute la art. 16 si 18 alin. 1 si 2, comisia va hotari reducerea in cota proportionala a suprafetei ce se repartizeaza pentru a se atribui terenuri in proprie

Cine este online